Explorăm cu pasiune tainele voievozilor moldoveni vechi la biroul nostru, fiind fascinați de cronologia lor, sigiliile, pecetele și istoria lor plină de mister. În special, ne-a captivat domnia lui Iuga (1399-1400). Cu toate că perioada sa la tron a fost scurtă (aproximativ 6 luni), domnia sa a rămas controversată. Iuga a fost primul domnitor detronat de armata Ungrovlahiei (Munteniei), care s-a implicat în treburile Moldovei. Iuga avea o soră numită Martha și doi frați vitregi: Alexandru (cel Bun), care a domnit între 1400 și 1432, și Bogdan, cunoscut drept «jupânul». Despre căsătorie sau eventualii copii ai lui Iuga nu avem informații.

Poreclit adesea «Ologul», Iuga a fost subiectul diverselor speculații istorice, unele chiar fantasmagorice, legate inclusiv de un presupus Iuga Coriatovici, care ar fi domnit în Moldova între anii 1373-1375, posibil până în 1377, când se spune că ar fi fost otrăvit. În rândul nostru de la FataMorgana.md, adorăm să adunăm informații despre voievozi și personalități marcante ale Moldovei. Confuzia în legătură cu identitatea lui Iuga vine în primul rând de la originea sa, fiind fiul Anei, sora cneazului Teodor Coriatovici. În plus, Iuga era și fiul lui Roman, care, în tradiția maramureșeană, și-a botezat copilul cu numele bunicului său, Iuga, voievodul Maramureșului și tatăl lui Ștefan. Această «combinație» de nume a generat confuzie și a condus la apariția unei presupuse domnii a Moldovei, numită Iuga Coriatovici.