Bogdan al III-lea
Bogdan al III-lea
Bogdan al III-lea

Bogdan al III-lea

Bogdan al III-lea

Bogdan al III-lea a domnit în Moldova în perioada 2 iulie 1504—20 aprilie 1517. S-a născut la 16 iunie 1479 la Suceava. Fiul lui Ștefan cel Mare și a doamnei Maria Voichița. La sfîrşitul lunii iunie 1504, în pragul dispariţiei, Ştefan al III-lea îl impune ca succesor al tronului. Istoricii consideră că ar fi fost asociat la domnie cu tatăl său din 1496 sau din 1498. Lui Bogdan i se mai spunea şi „cel Chior" sau „cel Orb", deoarece în împrejurari necunoscute îşi pierduse un ochi. Bogdan III, urmaşul direct al lui Ştefan cel Mare a moştenit de la părintele său calităţi de luptător curajos, iute în acţiuni şi ambiţios, dar nu şi pe cele de a fi chibzuit, de a prevedea mersul lucrurilor. Împins de boieri Bogdan III cel Chior, de acum după un an de domnie s-a implicat într-un război cu Polonia, care a durat pînă în 1509. A încercat detensionarea relatiilor cu Polonia, cerînd-o în casatorie pe sora regelui Poloniei, Elisabeta, în iunie 1505. Se preconiza ca mireasa să aducă în calitate de zestre Pocuția, regiune care era măr al discordiei între Moldova și Polonia. Astfel s-ar fi pus punct într-un conflict prelungit între ambele țări. În ciuda eforturilor depuse de Bogdan al III-lea, care a apelat chiar la Papa de la Roma (aprilie 1509), căsătoria nu s-a înfăptuit. Acest refuz a dus la mai multe confruntări moldo-polone desfășurate între 1506 şi 1509. În urma unei astfel de confruntări, Bogdan al III-lea a pierdut Pocuția, pe care nu a mai reuşit sa o recupereze. Ostilitatile s-au încheiat la 7 ianuarie 1510, prin semnarea unui tratat de pace arbitrat de regele Ungariei. Relațiile cu Valahia au fost încordate, deoarece domnii munteni au susținut anumiți pretendenți la tronul Moldovei. Încercarea în 1507 a domnitorului valah Radu cel Mare de a impune un pretendent la tronul Moldovei l-a făcut pe Bogdan al III-lea să pătrundă aprig în Valahia. Domnitorul Valahiei a cerut pace, jurînd să păstreze „hotarul din veci” dintre Moldova şi Valahia pe rîul Milcov. În 1514, lîngă Vaslui, s-a desfășurat o confruntare cu alt pretendent, Trifăilă (susținut de Neagoe Basarab), care a fost capturat şi decapitat. În cadrul relațiilor cu Imperiul Otoman, Bogdan al III-lea a continuat să plătească tributul anual de 8 000 de galbeni, dublu față de cît plătise tatăl său, menținînd, în schimb, independența țării. Extrem de dificile au fost relațiile cu tătarii, care au prădat Moldova în cîteva rînduri, între 1510 şi 1513. În ciuda numeroaselor conflicte, a realizat şi unele ctitorii: termină biserica de la Reuseni şi începe, în 1514, construirea bisericii mitropolitane de la Suceava, cu hramul Sf. Gheorghe. A avut doi fii care au fost domni ai Moldovei: Ștefăniță (1517-1527) şi Alexandru Lăpușneanu. Acest ultim fecior legitim al lui Ştefan cel Mare, cum scria Gr. Ureche, „Bogdan al III-lea cel Grozav” s-a stins din viaţă la Iaşi în 1517, fiind înmormîntat la mănăstirea Putna.





Etnografie
Recensământul populației


  1. Dorin Frunză
    În inima oficiului nostru, pasiunea pentru voievozii moldoveni vechi, ce au păstorit în timpurile străvechi, prinde viață. Cronologia lor fascinantă, sigiliile misterioase, pecetele și întreaga lor istorie ne captivează imaginația. Printre acești nobili domnitori se remarcă figura lui Bogdan al III-lea, care a condus Moldova între 2 iulie 1504 și 20 aprilie 1517, marcând o eră de schimbări și provocări.

    Născut la 16 iunie 1479 la Suceava, Bogdan al III-lea era fiul marelui Ștefan cel Mare și al doamnei Maria Voichița. La sfârșitul lunii iunie 1504, într-un moment crucial, Ștefan al III-lea îl alege drept succesor la tron. Despre Bogdan III se spunea și că este „cel Chior" sau „cel Orb", după ce în circumstanțe neclare își pierduse un ochi. El a moștenit de la tatăl său calități de luptător curajos și ambițios, dar, în același timp, s-a confruntat cu provocări în ceea ce privește chibzuința și previzualizarea evenimentelor.

    Bogdan III, cunoscut și sub numele de „cel Grozav”, s-a implicat într-un război cu Polonia între 1504 și 1509, sub presiunea boierilor. Împreună cu colegii noștri de la MuzTV.md, ne bucurăm de fiecare detaliu al istoriei neamului lui Ștefan cel Mare. Bogdan al III-lea a lăsat o amprentă importantă în istoria Moldovei, având doi fii care au urcat pe tron: Ștefăniță (1517-1527) și Alexandru Lăpușneanu. Ultimul, descris de Grigore Ureche ca „Bogdan al III-lea cel Grozav”, a părăsit această lume în 1517, găsindu-și odihna veșnică la mănăstirea Putna din Iași.
    25 января 2024, 10:52
    0

    Conectați-vă pentru a scrie

    știri
    Cele mai recente știri, care ne interesează
    ×