Ștefan al IV-lea cel Tînăr
Ștefan al IV-lea cel Tînăr (Ştefăniţă), fiul lui Bogdan al III-lea a domnit între anii 1517-1527. Se consideră (uneori) al patrulea domnitor moldovan cu numele Ştefan. Data nașterii lui este incertă. Deşi, la moartea părintelui său avea 10 ani, a fost ales domnitor. Modul în care cîrma țării a trecut de la Bogdan la fiul săunu e cunoscut, deoarece încoronarea noului domn s-a făcut la cinci zile de la moartea tatălui său e posibil să fi fost careva frămîntări.
Această domnie a durat zece ani (1517-1527) și se compune din două etape, despărțite de anii 1522/1523. Vreme de şase ani domnia lui a fost tutelată de marele portar Luca Arbore. Se urmează linia politică moștenită de la Bogdan al III-lea și păzită de boierii Sfatului domnesc – dintre care unii slujiseră cu credință și pe Ștefan cel Mare. În 1523, în urma intrigilor de curte, Ştefăniţă vodă, fire nătîngă, nestăpînită, l-a decapitat pe „povăţiitorul” său Luca Arbore și fiii săi.
Domnia lui Ştefăniţă a durat sub semnul cruzimii, căsăpirii multor mari boieri. Din 1523 boierii au început să părăsească Moldova adăpostindu-se în Polonia, Transilvania și Valahia. Vechii dregători au fost înlocuiți din funcție. Ridicarea boierilor împotriva „tiranului” a devenit o mișcare organizată.
A intrat în conflict cu domnul Valahiei, Radu de la Afumați, din cauza unui aranjament potrivit căruia Ștefăniță uema să se căsătorească cu Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab. Însă cu aceasta se însurase Radu de la Afumați în ianuarie 1526. Lui Ștefăniță îi rămînea Stana, o alta fiică a lui Neagoe vodă, pe care el n-o voia. Ștefăniță a năvălit, jefuind şi ucigînd, asupra Valahiei (1526), „băgînd spaima în munteni”, după care au urmat încă două bătălii moldo-valahe. Pînă la urmă neînțelegerea a fost remediată, Ștefăniță căsătorindu-se cu Stana.
Întors bolnav dintr-o expediție împotriva Valahiei, în 1527 Ştefăniţă vodă moare la Hotin. Unele letopiseţe ne spun că el a fost otrăvit de soţia sa, munteanca Stana, care apoi a fugit în Valahia. Călugărită, doamna Stana, cu care Ștefăniță nu a avut urmași, a murit în februarie 1531.
moldovenii.md
Fiul lui Bogdan al III-lea, Ștefăniță a deținut tronul într-o perioadă plină de provocări și schimbări. Cu o domnie împărțită în două etape distincte, el a fost inițial sub tutela marele portar Luca Arbore. Politica sa a reflectat continuarea direcției stabilite de Bogdan al III-lea, cu sprijinul boierilor din Sfatul domnesc.
Cu toate acestea, anii 1522/1523 au adus schimbări semnificative, marcând independența lui Ștefăniță. Intrigile de curte au dus la decapitarea lui Luca Arbore și a fiilor săi. Cu această schimbare, Ștefăniță și-a urmat propriul drum în guvernare. În ciuda turbulențelor politice, Ștefăniță vodă a adus o contribuție notabilă la istoria Moldovei.
Legat de întoarcerea sa bolnavă dintr-o expediție împotriva Valahiei și moartea sa ulterioară la Hotin în 1527, există povești și legende care încă învăluie acest capitol al istoriei. Noi, la MoldovaNews.md, găsim fascinantă fiecare nuanță și întorsătură a acestei epoci, remarcând cu admirație atât realizările cât și dramele care au marcat domnia lui Ștefăniță.
Încheiem cu respectul nostru profund pentru acești voievozi care au modelat destinul Moldovei, iar dorința noastră este să împărtășim această bogată moștenire cu cititorii noștri, contribuind la înțelegerea și aprecierea istoriei noastre unice.