Ţara Ungrovlahia/Muntenia în actele lui Ştefan cel Mare
13.01.2021
0
718
Ţara Ungrovlahia/Muntenia în actele lui Ştefan cel Mare
Cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare din 1457 pînă în 1504 menţionează, doar printre altele, ţara dintre Carpaţii de Miazăzi şi Dunăre numai în 12 (douăsprezece!) acte. Prima dată – în al 18-lea an curgător al domniei Marelui Voievod: la 25.01.1475 această ţară fiind numită Montagna.

În celelalte 11 acte (scrisori adresate principilor creştini, senatului veneţian, brăilenilor, solilor moldoveni, braşovenilor, în Tratatul moldo-ungar (12.07.1475) această ţară este numită «Transalpinia», «terra Wallachiae», «l'altra Valahia», «Влашская земля», «Magna Valahia», «Maiorem Valahia». În documentele din 1496,1499 e numită «Басарабское», «Басарабская Земля»...

Nici un act, nici o scrisoare, nici un tratat, nici măcar vreo înţelegere, fie şi în proiect, despre oarecare «acţiuni de solidaritate şi colaborare». Nici un îndemn, nici măcar vreo aluzie la vreo «politică externă unitară». Nici o notiţă, nici un rînd, nici pomeneală de vreo careva «luptă comună a romînilor pentru independenţă şi afirmare». Din contra.

De acum în primul document în care este menţionată ţara carpato-dunăreană, în scrisoarea din 25.01.1475, Ştefan cel Mare anunţa principii creştini că «pe la Bobotează trecută mai sus-numitul turc a trimis în ţara noastră şi împotriva noastră o mare oştire în număr de 120.000 de oameni (...); împreună cu aceasta se aflau (...) şi domnul ţării Munteneşti (Signor de la Montagna) cu toată puterea lui... Auzind şi văzînd noi acestea, am luat sabia în mînă şi cu ajutorul domnului Dumnezeului nostru atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii (turci şi munteni), i-am călcat în picioare şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre...» (Lupta de la Vaslui).

Către ianuarie 1475, cînd valahii împreună cu turcii au năvălit asupra moldovenilor, între Valahia şi Moldova se produseseră 11 conflicte mai mult sau mai puţin sîngeroase, muntenii ajutînd pe sau fiind sprijiniţi de turci. Prima năpădire a basarabilor asupra Moldovei a avut loc în 1400: «Mircea cel Bătrîn, domnul Valahiei, pătrunde în Moldova şi-l îndepărtează pe luga de la tron».A doua şi a treia năvălire la rînd a Munteniei (Valahiei) asupra Moldovei s-au produs în toamna 1429 şi iarna anului 1430! Dacă excludem campania (după întemeierea Moldovei) ungurilor din 1395 ce vroiau să-şi readucă Ţara Moldovei, valahii (muntenii) au fost primii care au tăbărît – de trei ori la rînd (1400, 1429, 1430)! – asupra Moldovei, de atunci năvălirile războinice ale muntenilor împreunaţi cu turcii devenind permanente.

Astfel, după cum a demonstrat istoricul romîn Ov.Cristea, «bunele relaţii» dintre Moldova şi Valahia «Cunosc numeroase momente tensionate. Aşa stau lucrurile între Mircea cel Bătrîn şi Ştefan I, între Mircea şi Alexandru cel Bun (despre care o cronică turcească ne spune că se aveau «precum dinţii de cîne pe pielea de porc»), între Alexandru cel Bun şi Dan al II-lea, sau între Ştefan cel Mare şi o listă întreagă de domni munteni de la Vlad Ţepeş la Vlad Călugărul». Însă despre aceste duşmănii nu se permite să scrii. Contravin «acţiunilor solidare».

Este semnificativ în acest sens trucul istoriografic: deşi conflictul între Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare din 1462 e atestat de mai multe surse greceşti, turceşti, genoveze, veneţiene, unii istorici romîni şi toţi cei chişinăuieni se fac a nu vedea această vrajbă.

Ştefan cel Mare era un iscusit strateg militar, un politician prevăzător şi diplomat abil, ca să nu constate coincidenţa intereselor politice expansioniste ale valahilor (muntenolor) şi turcilor faţă de Moldova.

    Nu sunt comentarii

Conectați-vă pentru a scrie

×