NUMELE MOLDOVA
12.12.2020
0
767
NUMELE MOLDOVA

NUMELE MOLDOVA

Ştirile despre numele Moldova sînt de demult şi variate. Taina acestui nume frumos, sonor şi dulce – MOL-DO-VA de acum în perioada medievală a atras atenţia multor autori din diferite ţări, care şi-au expus părerile asupra numelui ţării – Moldova şi a fondatorilor ei – moldoveni, despre care scriau de acum în veacul XV italianul Antonio Bonfini, cronicarii unguri (Ioan Kukullo), Filippo Buonacorsi, consilier la curtea polonă...
Umanistul german Leunclavius constata, că actele ordinului iezuit menţionează o primă misiune în Moldova: «Annus 1588 missionis Moldavicae Societatis Iesu»... Şi multe alte
informaţii scrise...

Fundamental, nedepăşit pînă astăzi prin volumul uimitor de surse documentare privind luminarea denumirii spaţiu lui carpato-nistrean, rămîne studiul istoricului bucovinean Teodor Balan. Dispreţuită cu scîrbă de istoriografia romînească, această lucrare de excepţie este împinsă în hăul ignoranţei, păstrîndu-se doar ca extras din culegeria unui muzeu uitat, numai pentru că are titlul Numele Moldova...

Notele noastre sînt numai o reactualizare pe scurt numai a unor observaţii, generalizări, concluzii, ipoteze privind Moldova – hidronim, toponim, urbonim, nume de ţară, etnonim... De la bun început vom reaminti: Lămurirea animalistă a lui Gr.Ureche, reluată de alţii: Moldova «rîu, nume de ţară» < de la numele Molda, «căţeaua lui Dragoş
descălecătorul», nu a rezistat altor dovezi, acumulate pe parcurs.

Cercetările cuprinzătoare ale tinezilor savanţi Eugeniu Pascari, istoric, şi Andrei Gherţen, geograf, s-au soldat cu rezultate de neaşteptat:

Moldova, «teritoriu cu hotare stabilite, regiune, ţinut», se documentează din 1086!
Numele Moldova «ţară, oraş» are la bază hidronimul Moldova. Moldova «hidronim, toponim, urbonim» este de origine germană.

Fixarea pe hartă a informaţiilor oferite de istorici, geografi, lingvişti a conturat o realitate de-a dreptul surprinzătoare: au fost depistate mai mult de 80 (!) de hidronime, urbonime, oiconime, toponime, oronime cu radicalul Moldov-/Moldav-, răspîndite în Europa Centrală din Munţii Metalici pînă în regiunea nord-pontică. În linii mari, acestea alcătuiesc cîteva grupe (clastere): vestică (Germania, Cehia, Slovacia...); de miazăzi (sudul Romîniei, nord-vestul Bulgariei, vestul Serbiei)...

Pe noi, aici, ne interesează Grupa centrală, Moldovenească propriu-zisă. Toponimele de aici formează zone cu denumiri asemănătoare (Moldova, Moldoviţa) situate în bazinele
rîurilor omonime din spaţiul Carpato-Nistrean. Derivatele lor sînt atestate în sudul Ucrainei, în regiuni ruseşti dincolo de Nipru...

Pare fantezist Arcul toponimie/oronimie Moldovenesc: Moldavanca (din preajma Odesei) – Moldovanul (cel mai înalt vîrf din Carpaţii de miazăzi) – Molda Nouă (pe Dunăre, dinspre Serbia)... Aceasta este realitatea istorică, moldo-geografică. Curios, la statornicirea în istorie şi geografie a acestor toponime, oronime moldoveneşti I.V.Stalin nu are nici o atribuţie!...

Arealul Moldovenesc, avînd ca centru de răspîndire bazinul rîurilor Moldova, Moldoviţa este cel mai dens în toponime, urbonime, oiconime «moldoveneşti». Situaţia se explică prin statornicirea de-a lungul veacurilor aici a centrului politic-statal Moldova, Земля Молдавская, Terra Moldaviae, care s-a extins asupra întregului spaţiu Carpato-Nistrean, dînd naştere, prin derivări, la alte denumiri secundare...

Anume prin aceasta se explică realitatea, că cele mai multe denumiri cu radicalul Moldov-, Moldav- (nu numai hidronime şi toponime) ţin de nucleul istorico-statal al Moldovei, înrădăcinat în valea rîului Moldova, ca şi urbonimul Stadt Molde/Civitas Moldaviae, ca şi patronimul Moldaovici...

Realitatea că toate denumirile cu radicalul Moldov-, Moldav-, de regulă, sînt «aninate de Carpaţi», că ele au la bază un hidronim, generînd, totodată, alte toponime, oiconime, poate sluji, într-o anumită măsură, la lămurirea semnificaţiei cuvîntului «moldova».

Vasile Stati

    Nu sunt comentarii

Conectați-vă pentru a scrie

×