1918 ianuarie. ‒ Bătăi, asasinate, jafuri…
25.06.2021
0
530
1918 ianuarie. ‒ Bătăi, asasinate, jafuri…

«Basarabia, după sosirea armatelor romîne, a fost supusă unui regim nemaipomenit de abuziv, care e în afară de orice comparaţie. Cred că numai într-un colţ al Africii se mai poate întîmpla aşa ceva… Asasinatele. Aflînd de venirea trupelor romîne, populaţia a încercat oarecare organizare de rezistenţă… Am fost înaintea sosirii trupelor romîneşti în satele Baraboi (judeţul Bălţi) şi Frasin (judeţul Soroca), am liniştit populaţia, cerindu-le paşnică întîlnire a fraţilor. Nu era uşor de convins. În satul Frasin au început a striga că cînii aduc pe rumîni… Au venit trupele şi s-a început măcelul nemaipomenit… Un locotenent tînăr, cam de 19 ani din escadronul căpitanului Dumitru, regimentul 4 roşiori, fălindu-se, mi-a povestit cum el a împuşcat în satul Anfisovca şase oameni… numai pentru că au fost membri ai comitetului sătesc. Membrul comisiei de expropriere a fost bătut pînă la moarte… Vă declar numai astfel de jertfe, unde sînt procesele judecătoreşti…». Din Scrisoarea deputatului romîn Al.Mîţă către prim-ministrul Romîniei A.Vaida-Voievod.

1918 ianuarie. ‒ «Ura contra ţîganilor de peste Prut…». «Bătăile… Dacă în vreun sat veţi gasi 5 ‒ 10 oameni bătuţi de ruşi în 100 de ani, vă asigur, că în oarecare sat din Basarabia veţi găsi 50 ‒ 100 bătuţi numai în cîteva luni de soldaţii şi jandarmii frăţeşti, cu menţiunea că în Rusia nu se bate aşa cum bate romînul… În satul Chetroşica Veche (…) într-un timp aproape toţi sătenii fugise în cîmp, ca să nu-i prindă jandarmii din Fîntîna Albă şi să-i bată… Şi cum băteau! Nu mai vorbim de trăgătoare şi de călcări în picioare… Îi spînzurau cu picioarele în sus şi îi băteau la tălpi. Adevăraţi sadişti! … Pînă la moarte şi în mormînt va duce această generaţie ura contra ţîganilor (evidenţiere Al.Mîţă) de peste Prut, cum zic ei… Bat pentru a suge mai multe ruble şi lei, iscodind fel de fel de infracţiuni». ‒ Din Scrisoarea lui Al.Mîţă către A.Vaida-Voievod

1918 ianuarie. ‒ «Găinari de peste Prut…». «Jaful. În anul 1918 în fiecare zi îmblau soldaţii, strîngînd cereale de la populaţie, rechiziţionînd şi confiscînd… Şi cine ştie unde merge această pîne?! Doar cîteva cazuri… Şeful Secţiei jandarmi din Zăbriceni a fost prins cu jaf şi mită de 100 000 de ruble… La Anfisovca sublocotenentul Novac a luat cu sila 10 cai, iar două vaci au fost scoase de la jandarmi de către mine… Nemaivorbind de gîştile şi găinile luate cu sila de la populaţie şi chiar din tîrg ziua în amiaza mare. De aici le-a mers porecla de găinari». ‒ Al.Mîţă către A.Vaida-Voievod.

1918 ianuarie. ‒ Înjosirea moldovenilor de către «ţîganii de peste Prut»«Căpitanul Dumitru, comandantul sectorului Edineţ, a emis o ordonanţă, care obliga pe fiecare localnic, întîlnind un ofiţer romîn, trebuia să se întoarcă cu faţa la el, să-şi scoată cuşma şi cu zîmbet pe faţă să se închine pînă la pămînt… Tot în judeţul Bălţi şi în alte judeţe a fost publicată o ordonanţă ca toţi localnicii îmbrăcaţi în uniformă rusă să poarte tricolor… Vă rog să păstraţi aceste (informaţii) în cel mai mare secret, ca să nu ştie cineva despre toate acestea, mai ales acei care le-ar putea exploata în contra naţiunii». ‒ Al.Mîţă, deputat de Bălţi, către prim-ministrul Romîniei A.Vaida-Voievod.

1918 ianuarie ‒ martie. ‒ Concluzia ministrului romînesc I.Gh.Duca. «Armatele noastre au avut nevoie de cîteva săptămîni pentru a ocupa tot teritoriul Basarabieidin considerente politice, au mai trecut două luni pînă «unirea» a putut fi oficial proclamată; în realitate însă «unirea» a devenit fapt săvîrşit din momentul năvălirii armatelor romîneşti asupra Basarabiei…». Cu trei luni înainte da farsa de la 27 martie 1918! ‒ I.Gh.Duca, Memorii… I; Левит, 2000.

1918 martie 3. ‒ C.Argetoianu, ministru, diplomat: «De fapt, Basarabia s-a unit cu patria-mamă, dacă nu în clipa, în care s-a hotărît trimiterea armatei noastre peste Prut, cel puţin în momentul în care trupele noastre au intrat în Chişinău, adică la început de ianuarie 1918». ‒ C.Argetoianu, Memorii, V.

1918 ianuarie 24. ‒ Apare (în locul Ardealului) gazeta Romînia Nouă. Program: «propovăduirea unirii tuturor romînilor într-o sîngură ţară». ‒ Viorel Mihail, III/8.

1918 ianuarie 25. ‒ Impunerea «independenţei» în sudul Republicii Moldova. «Trupele de uscat au ocupat satele Gălileşti, Ghibărţeni, Jăbrieni… Dar satul Jăbrieni n-a putut fi menţinut de trupele noastre, fiind sub bătaia directă a tunurilor inamice, care ţineau marea la est de Jăbrieni… Tirul inamicului reuşeşte să cuprindă Divizia I romînească de monitoare, care se retrage cu 2 kilometri mai la deal». ‒ Kiriţescu, II.

1918 ianuarie 25. ‒ «Romînii ocupă Koreacichi şi Gălileşti… Ruşii eliberează Jăbrienii. Vremea e foarte rea: ger, îngheţ, viscol… Soldaţii romîni au veşminte zdrenţuite şi încălţăminte ruptă». ‒ Kiriţescu, II.

1918 ianuarie 25 ‒ februarie 7. ‒ Lupte crîncene pentru Vilcov, care a fost ocupat (băgat sub «independenţă») de romîni abia la 8 februarie. ‒ Kiriţescu, II.

1918 ianuarie 29 ‒ martie 5. ‒ Guvernarea Al.Averescu.

«Este evident, ‒ mărturisea generalul-premier Al.Averescu, ‒ că în timpul guvernării mele nu numai că nu a fost rechemată (din «Basarabia») nici o unitate, dar numărul armatelor ocupante s-a dublatCONTINUA OCUPAŢIA LA SUD ŞI LA NORD». A Basarabiei «independente»! ‒ Al.Averescu. Interviu ziarului Bucovina, octombrie, 1919.

1918 februarie ‒ martie 12. ‒ «Avînd toată regiunea în mînile noastre», trebuia lărgită «independenţa», ticluită la 24 ianuarie. «Trupele romîneşti procedează metodic la dezarmarea populaţiei şi la arestarea căpeteniilor. Delta e ocupată în întregime de trupele romîneşti de marină. Năvălirea romînilor flămînzi, «în zdrenţe şi cu încălţăminte ruptă» a făcut o «impresie excelentă» în sînul populaţiei» dezarmate, brutalizate, cu căpeteniile arestate… Dăm cîteva pilde de ură faţă de cotropitori.

1918 februarie 7. ‒ Către brigada de Siguranţă Chişinău.

«Rugăm să dispuneţi să se facă urmăriri şi cercetări asupra soldaţilor moldoveni din roata 15 Polc Moldovenesc, anume Lozovan şi Ivan Izman, care au strigat în şedinţa delegaţilor că romînii trebuie daţi afară de aici. Lt-colonel. Iscălitură». ‒ Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea».

1918 ianuarie. ‒ Raportul Centrului de informaţii Bender.

«Comisarul D.C.Popescu a stabilit că în ţinutul Bender se găsesc propagandişti, care înarmînd populaţia, voiesc a lupta contra armatelor romîne… Documentele constată, că la năvălirea trupelor romîneşti în Bender «numeroşi civili trăgeau focuri de armă în soldaţii romîni… Înaintînd spre sud armata romînă s-a ciocnit de rezistenţă, din partea ţăranilor, care aveau şi arme, în satele Chiţcani, Căuşeni, Zaim, Broasca, Fîrlădeni, Başcalia… ‒ Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea».

1918 februarie 14. ‒ «Sînt gata a se răscula pentru a goni pe romîni din Basarabia».

«La ieşire din Broasca am discutat cu trei tineri… Eram în uniformă de soldat rus. Întrebîndu-i de ştiu ruseşte, mi-au răspuns, că vorbesc numai moldoveneşte… Întrebaţi, mi-au spus că toţi locuitorii din Broasca sînt gata a primi arme şi muniţiuni pentru a se răscula şi a goni pe romîni din Basarabia… Ca conducător arată pe băcanul Corolenco, care a condus lupta contra romînilor la venirea aici. Comisar special D.C.Popescu». ‒ Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea».

1918 februarie 16. ‒ «Majoritatea lucrătorilor sînt contra romînilor».

«Şeful Siguranţei Chişinău comunica Siguranţei Marelui Cartier General: «Majoritatea muncitorilor din fabrici sînt contra romînilor, care, zic ei, de nu se vor căra de aici, le va plăti puţin şi vor muri de foame». Centrul de Siguranţă Chişinău, № 338 din 16.02.1918». ‒ Moş Ion Roată, Siguranţa şi «unirea»

1918 ianuarie ‒ februarie. ‒ Pofta ocupanţilor vine cotropind.

«Generalul Broşteanu a trecut Prutul şi provincia («Basarabia»), care fusese

– 1. un popas în drumul nostru spre Siberia lui Colceag sau numai spre Donul lui Denikin, apoi

– 2. depozitul de provizii pentru flămîngiunea romînească, a devenit, aşteptînd împrejurările,

– 3. un teritoriu ocupat cu arma». ‒ N.Iorga. Cine ne-a dat Basarabia//Neamul romînesc, 16.04.1919.

1918 ianuarie ‒ februarie. ‒ «Pornite în august 1916, în aliantă cu Rusia, peste Carpaţi, din ianuarie 1918 ARMATELE ROMÎNEŞTI OCUPĂ BASARABIA şi trec la Nistru în luptă cu armatele lui Lenin». ‒ Cazacu. P. 363.

1918 februarie. ‒ Romînia năvăleşte asupra Republicii Federative Ruse. Folosindu-se de ofensiva nemţilor în Ucraina, armatele romîneşti au trecut Nistrul pe la Rîbniţa, îndreptîndu-se spre Vărăncău. ‒ Левит, 2000.

1918 februarie 11 ‒ 13. ‒ Izgonirea romînilor din zonele ocupate în stînga Nistrului. La 11 februarie detaşamentele Armatei Roşii sub comanda lui A.P.Egorov au întrat în luptă, iar la 13 februarie a avut loc lupta hotărîtoare la Slobodca. Suferînd înfrîngere, trupele romîneşti au fugit în dreapta Nistrului, lăsînd multe trofee, inclusiv 15 tunuri. ‒ Левит, 2000.

1918 ianuarie ‒ 1940 iunie. ‒ «Cale democratică…». Curat romînească.

«La înfăptuirea marii uniri guvernanţii de la Bucureşti au acţionat cu grijă… Romînia (mare) s-a realizat pe cale democratică…» ‒ Istoria Basarabiei de la începuturi pînă la 1918. Bucureşti, 1998; Istoria romînilor «pentru romînii de pretutindeni». Bucureşti, 1996.

Lăsăm să vorbească documentele

1918 octombrie 7, la şase luni după aşa-zisa «unire». ‒ «Manie grandioză romînească». Din discursul lui N.Alexandri.

«… Am fost la Iaşi… S-a spus mult adevăr amar despre politica promovată în Basarabia în legătură cu romînizarea accelerată. …Ţărănimea noastră, aproape 2 000 000, toată în întregime este atît de revoltată de politica romînizatorilor noştri politicaştride dezmăţul armatelor şi al jandarmilor, că în cel mai adevărat, cel mai sincer mod visează să se despartă de Romînia… Romînii, care, după cum zicea Clemenceau, «nu sînt o naţiune, ci o specialitate», într-o jumătate de an au rusificat Basarabia într-o măsură mult mai mare decît ruşii într-o sută de ani… Avem nevoie, înainte de toate, de cuvîntul adevărului… Ce se întîmplă la noi astăzi? Romînii aşa-zisi adevăraţi cu apucături mediocre şi ignorante formează la noi opinia publică şi domină situaţia… Basarabia geme de la un capăt la altul, înfloresc aşa fărădelegi, ocări şi batjocuri, care n-au fost, probabil, de veacuri. NOI TOŢI VEDEM TOATE ACESTEA, ŞTIM, RĂBDĂM ŞI CA NIŞTE NECUVÎNTĂTOARE, TĂCEM…

«Dacă nu ne vom apăra dreptul de a fi stăpîni în casa noastră, dacă rînduielile Romîniei, care la repezeală se întroduc în Basarabia se vor menţine…, ne-am prăpădit… Rămîne să aşteptăm ca soarta noastră s-o hotărască alţii». ‒ I.Ţurcanu. Unirea

 

Susra: https://terramoldaviae.wordpress.com/category/1918a-inceput-macelul-nemaipomenit/

 

    Nu sunt comentarii

Conectați-vă pentru a scrie

×