Valahia» în actele Moldovei
27.06.2021
0
1195
Valahia» în actele Moldovei

Colecţia academică de acte istorice, editată în România în 1977 DRH D. vol. I. Relaţiile dintre ţările româneşti (1222 ‒ 1456) nu confirmă declaraţia lui V.Spinei cum că în perioada «afirmării politice plenare» a Statului Moldovenesc de sine stătător (jumătatea a doua a secolului XIV) Moldova, chipurile, s-ar fi numit Vlahia, ţara Vlahilor.

Posibil ca dl. V.Spinei să fi descoperit anumite acte foarte vechi în favoarea ipotezei sale. Însă dînsul nu le-a publicat în articolul referitor la terminologia politică a spaţiului est-carpatic (1982), nu le-a destăinuit nici în una din cele trei ediţii ale Moldovei în secolele XI ‒ XIV, inclusiv în cea chişinăuiană, tipărită «cu consistente adăugiri şi remanieri».

În gramotele Moldovei, judecînd după cele cunoscute pînă în prezent, de două ori se întîlneşte denumirea Valachie privitor la realităţile moldoveneşti: în actul omagial din 6.05.1387, prin care Petrus voyeuoda Muldauensis jură credinţă regelui polon. Aici se folosesc cuvintele Valachie castra traduse de M.Costăchescu: cetăţile Moldovei.

În altă gramotă de la aceeaşi dată se întrebuinţează sintagmele: consiliarii domini Petri voyuode Muldauensis (dregătorii domnului Petru voievod al Moldovei) şi alţi terrigenarum terre Valachie, tradus: alţi boieri ai Ţării Moldovei. Notăm că traducerile aparţin autorilor români, sînt publicate în lucrări ştiinţifice româneşti.

Sînt cunoscute şi alte, foarte rare, exemple de utilizare prin diferite colţuri ale Europei a denumirii Valachia pentru Moldova.

Sîntem conştienţi: pe aiurea, în lumea apuseană, mai ales în vecinătatea imediată, circulă nu puţine cazuri amuzante de încurcare ‒ din necunoştinţă, din rea ‒ voinţă ‒ a numelui Moldova cu termenul «Valahia» (vezi în această privinţă consistentul studiu documentar al lui Teodor Balan Numele Moldova. Suceava, 1978).

Aici şi în celelalte compartimente ale prezentei lucrări ne interesează NUMAI realităţile etnice, politico-geografice, fixate în actele oficiale ale Moldovei ‒ mai mult de 1000 de documente, texte voievodale; păstrate în creaţia norodnică moldovenească; menţionate în letopiseţele moldo-slavone, în cronicele moldoveneşti; examinate în lucrările ştiinţifice ale lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir ş.a.

Fanteziile şi închipuirile unor autori de pe aiurea care, se întîmplă, cum a observat maliţios moldovologul american Ch.King (2000), să confunde Moldova cu Bas Arabia ‒ nu ne interesează.

Diletanţii sau rauvoitorii n-au decît să se antreneze. «Noi tot numai cugetul nostru şi al norodului moldovenesc de aici vom avea de judecători ai faptelor noastre» (Gh.V.Madan, 1908).

În scrisoarea papei Urban al V-lea din 24.07.1370 către Laţcu, acesta este numit dux Moldaviensis, dar al partium nationis Walachie. O dovadă banală a necunoaşterii de către curia papală a realităţilor etnice din Europa de Răsărit: Laţcu este duce Moldovenesc, al Moldovei, totodată, şi al altei naţiuni. Pe baza numai a acestei informaţii istoricul românesc E.Stănescu declară: «Din acest pasaj (despre Laţcu) urmează cu toată evidenţa, că lumea europeană numea voievodul Moldovei şi voievod al Valahiei» (E.Stănescu, 1968. P. 1110).

Academicianul E.Stănescu încalcă ‒ a cîta oară! ‒ cu înfumurare principiul de bază al oricărei adevărate cercetări ştiinţifice: dispunerea de dovezi concludente. «Istoricul trebuie să ţină seama de reprezentativitatea izvoarelor şi faptelor; altminteri prin izolarea şi amplificarea unui anumit document sau a unei anumite afirmaţii, se poate «dovedi» orice, pentru orice epocă» (L.Boia. 2011. P. 215). Ceea ce şi face fără pic de jenă E.Stănescu.

Vasile Stati, cartea ”Moldovenii nu-s români!

 

Sursa: https://terramoldaviae.wordpress.com/category/valahia-in-actele-moldovei/

    Nu sunt comentarii

Conectați-vă pentru a scrie

×