ANATOL PLUGARU DESPRE PROBLEMA LIMBII MOLDOVENEȘTI
14.01.2021
0
689
ANATOL PLUGARU DESPRE PROBLEMA LIMBII MOLDOVENEȘTI

– Aș vrea să vorbim despre o temă foarte importantă, pe care mijloacele de informare în masă o trec cu atenția: ceea ce se întîmplă la Chișinău, acțiunile întreprinse de autoritățile moldovenești provoacă o reacție critică în Găgăuzia. Vedem cum autoritățile găgăuze ridică întrebarea despre necesitatea inițierii pe teritoriul autonomiei a unui referendum despre vectorul extern al Moldovei, vedem că autoritățile găgăuze sînt intenționate să se înțeleagă de sine stătător cu Federația Rusă ca embargoul să nu fie extins asupra vinurilor găgăuze, în afară de aceasta, iată ultimul eveniment – Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a interzis folosirea denumirii ”limba română” în instituțiile de învățămînt. Cum vedeți Dvs faptele care au loc în Găgăuzia și putem vorbi oare despre repetarea, Doamne ferește, a scenariului din Transnistria, pentru că toate aceste declarații, desigur, sînt îngrijorătoare?

– Să începem de la sfîrșit. Repeterea scenariului anului 1992 este puțin probabilă, mai mult ca sigur e imposibilă, însă încingerea atmosferei preelectorale prin asemenea declarații este posibilă. Mie tot nu-mi place ce face Formuzal și adunările respective, dar, pe de altă parte, ce este scris în Constituție? Eu sînt jurist, eu nu am dreptul să nu respect legea. Dacă eu sînt la vre-o catedră, îmi pot permite o atitudine de liber-cugetător, îmi pot permite orice, pot numi această limbă nu moldovenească, nici română, dar, eu știu, trușeneană. Însă în Constituție stă scris – denumirea oficială a limbii este ”limba moldovenească”. Gata, discuția s-a terminat, ce poți tu să-i spui lui Formuzal? Ce poți tu să-i spui lui Formuzal? Uită-te în Constituție!
Care este cauza acestor declarații? Este diletantismul conducătorilor noștri, acestor uzurpatori, incapacitatea lor de a conduce oamenii, teritoriile, procesele, lipsa de dorință de a lua în considerație părerile altora.
Eu scriu despre aceste probleme cel puțin de prin 1988. Cu douăzeci de ani în urmă vorbeam și scriam despre două denumiri ale limbii ș. a. m.d. Cînd oare vom termina cu aceste discuții? Da, savanții, sau un grup de savanți au numit-o ”română”. Eu sînt de acord cu savanții, însă cum poți tu să nu ții cont de părerea poporului? Iar dacă privim această chestiune din latura pur juridică – cine are mai mare drept asupra denumirii – vorbitorii acestei limbi sau savanții care fac declarații? Desigur, savanții au mai multe cunoștințe pe această temă, dar cu toate că ei au mai multe cunoștințe pe această temă, însă vorbitorii limbii vor s-o numească anume moldovenească, atunci savanții trebuie să cedeze. Din considerente politice. Și cînd parlamentul a numit-o ”moldovenească”, și savantul trebuie … să spunem așa, savantul poate să-și permită, savantul nu este om de stat. El poate spune: ”Așa au hotărît politicienii, eu spun că limba este română”. Însă parlamentul a decis așa, și așa trebuie să fie. Tu nu ai dreptul să nu respecți Constituța, să scuipi pe Constituție, să înjosești Constituția… Și după asta tu îi faci observație lui Formuzal? Dacă eu aș fi în locul lui Formuzal, aș lua această Constituție și le-aș da cu ea în cap acestor idioți. Pentru că așa nu se poate…
Important este că vorbitorii limbii o numesc ”moldovenească”. Fiți amabili și țineți seama de aceasta. Dacă în Constituțe scria că limba este română atunci dreptatea era de partea acestora, însă și vorbitorii consideră că denumirea limbii este ”moldovenească”, și Constituția spune la fel. De ce ignorezi aceasta, cine ești tu ca să ignorezi și în genere să nu iei în considerație dreptul omului, cetățeanului să-și numească limba în felul în care el găsește de cuviință, în felul în care a aflat de la părinți, bunei, străbunei? Merge vorba despre o alegere, un conflict de interese, un conflict în drept, cum îi spun eu, – fiți amabili și respectați ordinea stabilită, iar ordinea stabilită este Constituția. Gata, discuția s-a terminat!
Mie nu-mi place ce face Formuzal. Dacă eu aș conduce această țară, aș face altfel: aș explica, cum explic acum, aș efectua o muncă de lămurire, m-aș sfătui cu savanții, ce-i de făcut? Cum procedăm, iată o situație concretă: oamenii vor s-o numească așa, iar savanții susțin contrariul, ce facem? Ne certăm ca idioții? Toată lumea rîde de noi, că nici ca cum nu ne putem înțelege, care-i limba noastră, și noi lăsăm pe locul 2, pe locul 32 alte probleme mai importante. Societatea trăiește nu numai cu chestiunea limbii. Absolut întîmplător mai avem și probleme economice, financiare, sociale, și multe altele…

    Nu sunt comentarii

Conectați-vă pentru a scrie

×