”… NU SÎNT ÎN ALTĂ LIMBĂ DECÎT ÎN DREAPTĂ LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ”
19.12.2020
0
1004
”… NU SÎNT ÎN ALTĂ LIMBĂ DECÎT ÎN DREAPTĂ LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ”

MĂRTURII DIN DOCUMENTE DE PE VREMURILE CÎND LIMBA MOLDOVENEASCĂ ÎNCĂ NU ERA ”ANTIȘTIINȚIFICĂ”

«acest de pe urmă cuprinzătoriiu de milostivire privileghium de a să căuta toate pricinile în limba moldovenească a pământului, fie îndurare ce înaltă a măririi voastre a să întări spre a să păzi de a purure căci toate pravilele Moldaviei nu sânt într-altă limbă de cât în dreaptă limbă moldovenească, toate documenturile pentru moşii şi pentru feliuri de giudecăţi şi învoele sânt alcătuite numai în limba moldovenească. Tot norodul acestii obiastii nu are înţelegere altei limbi de cât a patriei sale»(Arh. St. Ch. Secţia guvernatorului Basarabiei, dos. nr. 52, fila 13. Jaloba această de la 1814 iulie 5 este semnată de toţi boierii cunoscuţi ai Basarabiei din acea epocă).

«Pricinile la Verhovni sfat să vor lucra în limbile: rusască şi moldovenească, după cum să va cuvini fiinţei pricinii, adică: celi de punire la cale, a haznelei, criminaliceşti şi de cercetări ruseşti şi moldoveneşti cu păzirea legiuirilor imperiei Rusiei şi cu ţinere dreptăţilor şi obiceiurilor pământului la ceia ce să va atinge de apărarea dreptului particulariu»; pricinile de giudecăţi politiceşti şi de hotărâturi să vor lucra în sângură limba moldovenească, şi giudecăţile să vor face pe temeiul legiuirilor şi a obiceiurilor Moldaviei»( Aşezămîntul Obrazovaniei Oblastei Basarabiei (anul 1818), pag. 3—4. Vezi şi pag. 6: «poroncile şi publicarisirile slobozite de cătră stăpânire, au să fie scrise rusăște şi moldoveneşte pentru ca mai de nădejde să se aducă la obşteasca ştiinţă a norodului», pag. 9; lucrarea în pricinile creminaliceşti şi de cercetări va îi în limba rusască şi moldovinească, şi anume; 1) Tacrirurile vinovaţilor născuţi moldoveni să vor face în limba niamulul lor, adică în limba moldovenească, iară protocolul să va alcătui rusăşte şi moldovineşte 2) săvarşitoarile hotărâri după căzuta lor întărire, să vor citi vinovaţilor în limba moldovinească şi 3) cilenurile giudecătoriei criminaliceşti, întâmpinînd greutate a-şi da socotinţa lor în limba rusască, au dreptăţi a o scrie în a lor moldovinească limbă. Pentru «dreptăţile şi pronomiile» părţii duhovniceşti, a tagmei dvorenilor, boierinaşilor, mazililor, ruptaşilor, ţăranilor şi jidovilor» să lasă «privileghiile date de domnii Moldovei», pag. 15—21).

«la 28 dechemvre a trecutului an 1818, un raport scris în limba rusască, nefiind atunce scriitori moldoveni, ce numai unul rus, trimis de ea giudecătoriei politiceşti, au primit de la aceia ucaz cu care i-au întors acel raport înapoi, pentru că au fost scris în limba rusască şi i-au poroncit ca toate hârtiile ce le va trimete să nu fie întralt chip scrisă decât în limba moldoveniascâ»( Arh. St. Ch. Secţia înaltului sfat al Basarabiei, dosar nr. 41: «jurnalul» înaltului sfat de la 7 decembrie 1819, semnat de Răşcanu, Rosetti, Pruncul, Rale şi Feodosiu).

«Fiindcă prin obrazovania înalt înbunătăţită să hotărăşte, că la căutare giudecăţilor politiceşti să întrebuinţează limba moldovinească, şi din pricina că la aciastă giudecătorie mai toate pricinile atît politiceşti cât şi criminaliceşti să caută şi să hotărăsc numai în singură limba rusască, eu mă găsesc sălit a pune înainte aceştii giudecătorii a se aduce toate pricinile întru tălmăcire în limba moldoveniască de care am ştiinţă. Intăi că aciastă urmare este cu totul împotriva obrazovaniei a să lucra numai în limba neştiută mie, rusască, şi al doilea fiindcă atât eu cât şi mulţi din acei ci au pricini de giudicăţi sântem cu totul lipsâţi di ştiinţa limbii rusăşti. Şi pentru că din asâmine întîmplări neînţelegând eu fiinţa pricinilor ci urmiază, cari să caută şi să hotărăsc în dialectul rusăsc, spre a nu cade în orce răspundere, şi pentru că neapărat doresc a asculta şi a înţălege cu lămuriri însuşi limba mea toate pricinile ce să caută în aciastă giudecătorie, şi ca un cilen să-mi dau şi eu socotinţa me la hotărîrile lor, «nici cu un chip di astăzi nu mă unesc a iscăli hârtiile ci de acum să vor lucra în limba rusască care mie îmi esti cu totul necunoscută»( Arh. St. Ch. Secţia înaltului sfat al Basarabiei, dosar nr. 41, fila 81: «Socotinţa» această este scrisă la 1819 iunie 27 şi la ea s-a «unit» şi celălalt membru al judecătoriei ţinutului Cetatea Albă, Grecul).

«Isprăvnicia ascultând raportul zasădatililor ei Stoian Solomon, Mihalache Ciomârtan şi Vasali Mohorătu de supt No. 150 cuprinzătoriu, că la isprăvnicia aceasta purure de la o vreme încoace lucrare hârtiilor să urmiază în limba rusască şi puţină ştiinţă ce i-ar agiuta de a înţălege cuprindere lor, până acum de au şi iscălit niscaiva hărţii lucrate, pre cu multă îngrijiri, în nădejde pre milostivului şi voitoriului de bine al nostru părinte în cari deşi vreo greşală să va întâmpla, vor câştiga ertăciune.
Apoi fiindcă acum, din oarişcare hârtii văzându-le isprăvnicia întoarsă înapoi (cu vigovor şi ştrafuri însămnaţi de la locurile cele mai înalte, din care cugetul mustrându-i, ca din pricina nelucrării hârtiilor în limba moldovinească pătimesc aceste, asăminea şi cele ce să ating prin ţânutu, de a lor îndatorire a să lucra negreşit in limba naţii sale aducu ostanovscă la săvârşire şi lucrarea lor, punând nainte că milostivul monarh au dăruit oblastii aceştia ce din nou cătră Rosăia alăturată a sate vechi obiceiuri şi pravile, precum şi în obrazovania înalt înbunătăţită să cuprinde, că la toate locurile de prisudstvii să sâ lucreze toate hârtiile în naţiia moldovenească.
Pentru aceea, în temeiul înalt bunii vointi, aliargă cătră aciastă isprăvnicie, rugându-se ca să mijlociască prin locul ci să cuvine, ca şi canţălăriia aceştii ispravnicii sâ să întemeieză lucrare ei în limba moldoviniascâ, precum au fost şi mai înainte, ca nu cumva după vreme să rămâi în vreo răspundere. S-au hotărît să să raportuiască înaltului sfat i exelenţiei sale d. gubirnator politicesc al oblastii Basarabii şi ocârmuirii ecspediţii înplinitoare, arătându-să pre largu toate celi cuprinsă, şi în locul săcrătarului Săncicov să să cei a să să rândui săcritariu pi dumnialui dvorianinul Ioan Boţan, ca unu ci au mai slujăt ţănutului acestuia, şi ari ştiinţă de stare si de lucrare hârtiilor ci să atingu de datoriia unui săcrătariu. Căci întru acestea urmând si ucazul giudecătorii ţănutului cătră isprăvnicie ca toate hârtiile să să lucrezi în dialectul moldovinescu, după ucazu ci au primit şi giudicătoriia ţănutului acesta de la giudicătoriia politiciască a oblastii Basarabiei. Şi spre dezlegare acestora cu cinsti să răportueşti înaltului sfat.
Ispravnic Filodor
Stolonacialnic gubernschi reghistrator Negru.
Anu 820 mart 6 zăle, Hotin.(Arh. St. Ch. Secţia înaltului sfat al obl. Bas., dosar nr. 178: Delă după raportul ispravnicii ţănutului Hotin, cerând a să întări la ace isprăvnicie pi alt săcritar Ioan Boţan, fiindcă acum să află rus şi cilenurile moldoveni, din această pricină nu pot să lucreze).

«După ucazul împărăteştei sale măriri, senatul cîrmuitor, a ascultat referatul domnului ministru de justiţie, sfetnicului de taină şi cavaler Dimitrie Vasilievici Daşcov, prin care propune senatului cârmuitor opinia înalt întărită a Senatului de stat, în următorul cuprins: Senatul de stat în departamentul legilor şl în Obşteasca adunare, cercetînd propunerea ministrului de justiţie privitoare la acordarea de uşurinţe locuitorilor oblastiei Basarabiei, care nu ştiu limba rusă, în relaţiile lor cu instanţele judecătoreşti şi fiind de acord cu concluziunile ministrului, a hotărît:
I) În Codul de legi, tomul XV, despre legile penale, art. 910 şi 911 să se complecteze cu observaţiunea specială; a) In oblastîa Basarabiei interogatoriile în chestiunile penale şi în instrucţiuni se vor face în limba rusă sau moldovenească, luîndu-se în seamă, care din acea limbă este mai bine cunoscută celui interogat: în cazul din urmă, pentru exacta traducere în limba rusă a declaraţiilor luate, răspunde translatorul numit de cîrmuire; b) Cererile, avizele şi orice fel de lămuriri înaintate instanţelor judecătoreşti din Basarabia, în chestiuni penale, şi de instrucţie, să se primească în limba moldovenească, fără traducere, lucru ce se va face de translatorul jurat.
II) În tomul X, cartea VII, capitolul 9 despre procedura judiciară în procesele din oblastia Basarabiei să se complecteze art. 2705. În chestiunile civile, care se judecă de autorităţile din Basarabia, se permite atît reclamantului cît şi pîrîtului să înainteze cereri, avize şi alte hîrtii în limba moldovenească, cu exactă traducere în limba rusă, pentru exactitatea căreia răspunde însuşi petiţionarul sau procuristul său.
III) În codul de legi civile, tomul X, despre obligaţiunile privitoare la contracte, capitolul 1 să se complecteze: În Basarabia contractele ca şi orice fel de încheieri, este permis a fi scrise în două limbi; adică pe o parte ruseşte, iar pe alta — moldoveneşte; tot aşa vor fi scrise şi în cărţile ce se vor afla pentru acest scop la autorităţi.
IV) întrebuinţarea limbii moldoveneşti în cereri, avize şi orice fel de acte înaintate autorităţilor se fixează de acum pînă în şapte ani (ca termen hotărît în genere pentru terminarea cursului liceal complect); iar după expirarea acestui termen, toate actele trebuie să fie primite nu altfel, decît în limba rusă, exceptînd însă, după cum de la sine se înţelege, documentele ce se prezintă în original cu traducerile lor»( Ucazul este de la 1 iulie 1836, nr. 51022, tipărit. Un exemplar se păstrează la Arhivele statului din Chişinău).

Sursa: Leon T. Boga, Lupta pentru limba românească şi ideea unirii la românii din Basarabia după 1812, Chişinău, 1993.

    Nu sunt comentarii

Conectați-vă pentru a scrie

×